Când va veni Mângâietorul, Duhul adevarului are să vă călăuzească în tot adevărul; căci El nu va vorbi de la El, ci va vorbi tot ce va fi auzit şi vă va descoperi lucrurile viitoare Ioan 16:13

Duhul Sfânt s-a coborât ca sa ocupe locul Domnului Isus, având menirea de a călăuzi Biserica Lui Dumnezeu sau Mireasa lui Hristos până o va prezenta in fata Mirelui ei , fără pată, sbârcitură sau altceva de felul acesta.

Lucrarea Duhului Sfânt se ramifică in doua părţi:
- in prima parte, Duhul Sfant in unire cu Cuvantul Lui Dumnezeu lucrează la convingerea omului nemantuit de nevoia de iertare a pacatelor sale si la naşterea din nou a celor ce se întorc la Dumnezeu (Ioan 3.5; 1Petru 1.23) Aceasta este o lucrare lăuntrica care se manifestă in afară printr-o viaţă trăită in neprihănire, dupa voia Lui Dumnezeu.(Efes.4.22-24)
- a doua mare lucrare a Duhului Sfânt este botezul sau îmbracarea omului născut din nou cu putere pentru a activa în lucrarea lui Dumnezeu. Despre acest botez a vorbit atât Ioan Botezătorul (Mat.3.11), cât si Domnul Isus (Fapte.1.4-5), precum şi apostolii săi (Fapte 11.16)

Cu ocazia marelui praznic evreiesc al Cincizecimii, atunci cand la Ierusalim erau adunaţi iudei din toate neamurile care sunt sub cer, Duhul Sfânt s-a pogorât , dar nu la Templu, unde era adunată această mare mulţime, ci El a umplut toată casa unde erau adunate cele 120 de suflete care Il asteptau cu un cuget, în rugăciuni stăruitoare, pogorârea lui fiind insoţită de un sunet ca vâjâitul unui vânt puternic care se cobora din cer. Acest lucru i-a pus în uimire pe cei ce se aflau la Templu si ei au alergat să vadă ce s-a întâmplat. Si când colo au dat peste acei galileeni care toti s-au umplut de Duhul Sfânt si au început să vorbească în alte limbi , după cum le da duhul să vorbească, in limbile fiecarei natii lucrarile minunate ale lui Dumnezeu (Fapte 2.4-11)


Lucrarea Duhului Sfânt din ziua Cincizecimei, a fost făgăduită creştinilor din toate timpurile, însă a fost condiţionată de vieţuirea întocmai a principiilor evanghelice.(Ioan 14:15,16).

Ceea ce s-a intamplat la Cincizecime a fost implinirea profetiei lui Ioel 2:28-29 In zilele de pe urma, zice Dumnezeu, voi turna din Duhul Meu peste orice faptura; feciorii vostri si fetele voastre vor proroci, tinerii vostri vor avea vedenii, si batranii vostri vor visa visuri! Da, chiar si peste robii Mei si peste roabele Mele voi turna in zilele acelea din Duhul Meu si vor proroci.
Asadar, trebuie sa luam seama bine la ceea ce facem caci Pavel ne indeamna astfel:
Să nu întristaţi pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, prin care aţi fost pecetluiţi pentru ziua răscumpărării (Efes.4:30).

Duhul ne ajută în slăbiciunea noastră, căci nu ştim cum trebuie să ne rugăm, dar insuşi Duhul mijloceşte pentru noi cu suspine negrăite, şi Cel ce cercetează inimile, ştie care este năzuinţa Duhului; pentru că El mijloceşte pentru sfinţi după voia lui Dumnezeu.(Romani 8:26,27)

Dragii mei,

Astazi m-am gandit sa cugetam putin la subiectul "frumusete" si sa vedem cum intelegem noi aceasta notiune si cum ne este descrisa de cuvantul Domnului.

Fara indoiala ca toti oamenii cauta frumusetea, mai ales partea feminina, inca din adolescenta, una dintre cele mai bune prietene ale fetelor fiind oglinda.
De dimineata, o vezi pe domnisoara "X" ca alearga la oglinda sa se intalneasca cu cea pe care ea o considera cea mai frumoasa, se priveste din toate unghiurile, se aranjeaza si la urma, parca ar intreba-o pe oglinda..."ei, ia spune, nu-i asa ca sunt frumoasa?"

Noua oamenilor ne place frumosul, si e normal si firesc sa fie asa, Insusi Dumnezeu a facut toate lucrurile frumoase si El iubeste frumosul, dar...oare care este adevarata frumusete?
Fetele doresc sa fie ca printesele din povesti, acele zane frumoase de care sa se indragoasteasca Fat-Frumos, iar baietii doresc sa fie acei printi chipesi dupa care sa intoarca capul toate fetele cand merg pe strada.

Fiecare perioada din viata noastra are frumusetea ei, cand suntem prunci, toti ne iau in brate si spun ca suntem tare dulci, la copilarie mama se lauda cu tine ca-i semeni la par sau la ochi, la adolescenta, deja te procupa sa scoti in evidenta parul si ochii pe care ti-i lauda toata lumea, la tinerete esti ca o cetate impodobita care asteapta sa fie cucerita de printul visurilor tale, iar la batranete, frumusetea exterioara incepe sa paleasca, dar descoperi adevarata frumusete care nu se trece niciodata.

Oare de ce ne cheltuim noi atat de mult pentru o frumusete trecatoare si nu cautam sa descoperim adevarata frumusete?

Multi ajung la varsta batranetii si regreta ca nu au cautat frumusetea adevarata cand erau tineri.
Adevarata frumusete nu este cea exterioara, desi cei mai multi dupa aceasta alearga si cheltuiesc timp si bani pentru a-i urca culmile, iar cand ajung in varf raman dezamagiti de rezultat, pe cand frumusetea interioara putin au ochi ca sa o vada si cunostinte de a o cultiva.

Cuvantul Domnului ne spune cine este Cel mai frumos dintre oameni... nu este vreo vedeta, vreun fotbalist sau vreun cantaret al lumii acesteia, ci, Cel mai frumos dintre oameni este acea persoana pe care a vazut-o Isaia care spunea:"... N-avea nici frumusete, nici stralucire ca sa ne atraga privirile, si infatisarea lui n-avea nimic care sa ne placa."
Nu-i asa ca noi numim frumusetea, acea priveliste care sa-ti atraga privirile, dar iata care era frumusetea Lui asa cum zice Domnul lui Moise in Exod 33:19, "Voi face sa treaca pe dinaintea ta toata frumusetea Mea, si voi chema numele Domnului inaintea ta..."
Exod 34:6, "Si Domnul a trecut pe dinaintea lui si a strigat:( si aici vedem trasaturile adevaratei frumuseti) Domnul, Dumnezeu este un Dumnezeu plin de indurare si milostiv, incet la manie, plin de bunatate si credinciosie..."

Dragul meu, tu care frumusete cauti sa te insoteasca, cea a lumii sau cea a Domnului?
Cea a lumii este trecatoare si inselatoarea (Prov.31:30), dar cea a Domnului Isus este vesnica pentru ca noi toti trebuie sa semanam cu El.

Daca vrei sa fii frumoasa, in primul rand trebuie sa te uiti in oglinda Cuvantului si sa vezi ce cuvinte ies din gura ta...vorbele tale te pot face frumoasa sau urata inaintea Domnului.

In al doilea rand, faptele si actiunile tale te pot caracteriza ca o persoana frumoasa sau nu.
Fiecare din noi ar trebui sa constientizam faptul ca Domnul Isus vrea sa ne daruiasca frumusetea caracterului Sau, in iubire, rabdare, iertare, bunatate, dragoste ca toata roada Duhului Sfant sa fie vazuta de toti oamenii.

In al treilea rand, frumusetea nu se contureaza imediat, ci ea apare dupa multa pregatire, dupa multa suferinta, pentru ca trebuie inlaturat din viata noastra zi de zi tot ce este rau, asa cum un sculptor dintr-un bolovan urat si doar bun de aruncat, el face o capodopera de arta, cioplind piatra si inlaturand ceea ce trebuie.

Asadar, nu uita tu esti frumoasa pentru ca El te face sa fii, El te-a spalat in sangele Sau de la Golgota si ti-a aruncat murdaria si pacatul in marea uitarii, te-a imbracat cu o haina alba si curata, iar inima ta doreste s-o curateasca de tot caracterul omului vechi, pentru ca El sa se indragosteasca de frumusetea ta si sa-ti spuna" Ce frumoasa esti, iubito, uite ce frumoasa esti, cu ochii tai de porumbita!"(Cant.1:15)

Cel mai frumos dintre oameni doreste sa-si reflecte frumusetea Lui in fiinta ta, in caracterul tau, esti gata sa accepti sa locuiasca blandetea, smerenia si dragostea in viata ta?

Cei din vechime au vazut frumusetea Lui, si au alergat dupa ea, doreau sa fie in prezenta Lui, David spunea in psalmul 27.4" Un lucru cer de la Domnul, si-l doresc fierbinte"as vrea sa locuiesc toata viata mea in Casa Domnului ca sa privesc frumusetea Domnului..."

Maria Magdalena care era o cautatoare a frumusetii si care a fost inselata de frumusetea lumii, cand s-a intalnit cu Domnul Isus, a descoperit adevarata frumusete in El, primind iertarea de pacate si implinirea sufletului ei a ceea ce cauta.

Cand te intalnesti cu Domnul Isus te uiti la tine si realizezi ca esti o mana de tarana, un abur, si coplesit de frumusetea dragostei Lui, te prabusesti la picioarele Lui ca si Maria si gura ta exclama "Doamne, Tu esti Cel mai frumos dintre oameni!"

Daca nu ai avut o intalnire personala cu Domnul Isus, inca te mai intereseaza persoana ta, frumusetea ta, urci pe treptele mandriei, dar daca azi Il vei chema si vei zice
"Doamne, pacatul m-a uratit, m-a uscat si lumea cu ispitele ei m-a inselat, nu am gasit adevarata fericire, adevarata frumusete, totul sclipeste in lumea asta doar pentru a-mi prinde sufletul in cursa ei, Doamne ma vad legat si doresc sa ma eliberezi, cred ca tu ai parasit frumusetea cereasca ca sa iei un chip ca al meu, sa porti pacatele mele pe cruce in locul meu si cred ca prin pocainta si intoarcere la Tine pot reprimi ceea ce am pierdut, adevarata frumusete care mi-a fost furata.
Doamne, doresc sa traiesc frumos ca in timpul zilei, si sa se vada de azi deosebirea dintre cine am fost si cine sunt, te rog impodobeste-ma cu frumusetea Ta, pentru ca Tu esti Cel mai frumos dintre oameni!"

Frumusetea a murit pe cruce si a inviat ca sa aduca frumusete sufletului tau si sa te asemeni cu Cel mai frumos dintre oameni.

Romani, 5;1 Deci, fiindcă suntem socotiţi neprihăniţi, prin credinţă, avem (Sau: Să avem.) pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos.

Să avem pace cu Dumnezeu, pace cu toţi oamenii, pace interioară.

Un adevărat urmaş al lui Hristos este un om care cauta pacea, armonia, buna înţelegere. Nu răspunde cu răutate sau violenţă.
Dragostea lui Hristos, trebuie să fie modelul nostru, să nu ne răzbunăm, să nu răspundem cu ură atunci când suntem nedreptăţiţi.
Numai prin credinţa în Isus Hristos, putem avea pacea, primi putere, să trăim la înălţimea chemării noastre.

Psalmii, 1
1 Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor răi, nu se opreşte pe calea celor păcătoşi, şi nu se aşează pe scaunul celor batjocoritori!
2 Ci îşi găseşte plăcerea în Legea Domnului, şi zi şi noapte cugetă la Legea Lui!
3 El este ca un pom sădit lângă un izvor de apă, care îşi dă rodul la vremea lui, şi ale cărui frunze nu se veştejesc: tot ce începe, duce la bun sfârşit.

In cele ce urmeaza am dori sa analizam cateva aspecte biblice ale inchinarii prin muzica.

Multi cred ca inchinarea se rezuma la un semn. Unii cred ca inchinarea este doar rugaciune iar altii numesc o serie de cantece “lauda si inchinare”.

Domnul Isus a spus ca Dumnezeu doreste INCHINATORI adevarati (Ioan 4.23). Intelegem ca Dumnezeu este interesat mai mult de oameni care se inchina decat de forme de inchinare, deoarece el priveste la partea interioara a inchinarii. Adevarata inchinare are loc la nivelul duhului (Ioan 4.24), la nivelul interior cel mai intim, acolo unde doar Domnul are acces si noi insine, caci nimeni nu cunoaste mai bine lucrurile omului ca duhul omului care este in el (1 Cor.2.11).

Inchinarea in duh porneste din inima si incepe atunci cand L-am intalnit pe Domnul cu adevarat, cand am realizat cu adevarat cine este El si cine suntem noi in raport cu El. Cand Iov s-a intalnit cu Domnul s-a pocait in tarana si cenusa (Iov.42.6), cand Moise s-a intalnit cu Domnul in rugul de foc si-a ascuns fata si s-a descaltat (Ex.3.2-5) iar Isaia cand L-a vazut pe Domnul si-a dat seama de starea lui spirituala si a zis « vai de mine, sunt un om cu buze necurate » (Isa.6.1-5) si exemplele ar putea continua. Abia din acest loc putem vorbi de inchinare in duh..

Inchinarea in adevar trebuie sa tina seama de realitatea noastra spirituala. Ne putem inchina Domnului cu bucuriile noastre, cu necazurile, cu biruintele dar si cu esecurile noastre, sau chiar cu cainta pentru pacatele noastre, intocmai ca imparatul David in Ps.51, sau ca vamesul din Templu.

In lumina celor de mai sus, inchinarea prin muzica trebuie sa atinga partea cea mai intima a fiintei umane si anume duhul omului si sa produca o apropiere de Dumnezeu. Pentru aceasta, muzica si cantarea de lauda trebuie sa se incadreze in cateva cerinte biblice, care se vad in exterior si confirma ca in interior lucrurile sunt dupa voia Lui Dumnezeu.

Doresc sa abordez acest subiect mai complex si mai amplu si singurul indreptar al nostru sa fie Biblia as dori sa ating 10 puncte despre acest subiect si sa tragem si o concluize la acestea, in aceasta prima parte voi atinge 4 puncte din acest subiect si apoi in partea a 2-a voi trata si celelalte 6 subiecte....

1. Sa contina un mesaj care sa inalte Numele Domnului.

Cantarea contine atat muzica dar si versuri. Versurile cantarii trebuie sa inalte Numele Domnului.

Ps.34.3- « Inaltati pe Domnul impreuna cu mine. Sa laudam cu totii Numele Lui ! »

Ps.89.1- « Voi canta totdeauna indurarile Domnului »

Ps.101.1- « Voi canta bunatatea si dreptatea, Tie Doamne iti voi canta. »

2. Prin cantare sa lucreze Duhul Sfant eliberare spirituala, mantuire si usurare de poveri

Atunci cand cantarea se face sub ungerea Duhului Sfant, starea noastra spirituala marcheaza o crestere, suntem eliberati de griji, ingrijorari sau alte apasari lumesti, suntem ridicati de Domnul si avem biruinta. Prin cantare El ne da mangaiere in necaz, curaj si putere sa inaintam.

Ps.18.3- « Tu esti slava mea si Tu imi inalti capul ! »

Ps.118.14-15- « Domnul este taria mea si pricina laudelor mele ;El m-a mantuit. Strigate de biruinta si de mantuire se inalta din corturile celor neprihaniti :dreapta Domnului castiga biruinta ! »

Multi psalmi incep intr-o nota pesimista, plina de descurajare, in care psalmistul vine inaintea Domnului plin de griji, de nevoi si necazuri si canta, pentru ca apoi, la sfarsitul psalmului (cantarii) sa fie plin de bucurie si incredere in ajutorul Domnului (Ps.3/Ps.4/Ps.101, etc.).

3. Cantarea izgoneste duhurile rele.

1Sam.16.23 arata ca David canta cu harfa si duhul rau care venise peste Saul pleca de la el si Saul rasufla usurat.

Din nefericire, la multe din cantarile de azi din biserici, fratii rasufla usurati de bucurie ca s-a terminat cantarea.

4. Sa aduca duh de pocainta si sa indemne la o viata sfanta.

Intrucat lucrarea lui Dumnezeu in noi vizeaza intai duhul nostru, este necesar ca prin cantare duhul nostru sa fie atins. Este demonstrat de catre specialisti ca melodiile intra in creier printr-un loc pe unde se primesc semnale pentru emotii, senzatii si sentimente si care scapa controlului centrilor creierului care se ocupa de ratiune si inteligenta (Schullian si Schoen, Music and Medicine). Aceasta inseamna ca influenta pe care o are muzica asupra fiintei noastre nu se poate masura cu ajutorul inteligentei si ratiunii, ci este o chestiune a duhului. De aceea, ascultarea oricarui fel de muzica lumeasca afecteaza grav starea noastra spirituala, otravind sufletul si duhul nostru. Inainte de intoarcerea mea la Domnul ascultam muzica hard rock sau heavy metal, stiluri care sunt de inspiratie demonica si provoaca stari euforice si rascolesc tot ce e mai rau in omul firesc. Mare a fost mirarea mea sa aflu ca si in lumea crestina aceste genuri muzicale isi au adeptii lor. Am vorbit odata cu un tanar despre aceste lucruri si el a zis ca el nu are probleme cu firea pamanteasca, la el nu se starneste si ca poate sa o controleze. Am intrebat atunci daca poate cineva sa-si controleze transpiratia sau numarul batailor inimii, ori glandele care secreta tot felul de hormoni sau adrenalina. Intrebarea a ramas fara raspuns…

Daca duhul nostru este plin de Duhul Sfant, atunci nu vom putea « consuma » muzica daca ea nu este in acord cu lucrarea Duhului Sfant in noi. Fara sa-si dea seama, multi cad prada unor genuri muzicale zgomotoase, care prin amplificarea repetata si percutanta a sunetului produc un fenomen asemanator hipnozei, cu efecte dezastruoase asupra starii spirituale, cum ar fi spiritul de independenta si razvratire, neliniste, agitatie, ca sa vorbim de cele mai « inofensive », fara sa mai mentionam stimularea sexuala, consumul de alcool, droguri si altele.

Dimpotriva, muzica ce reprezinta o inchinare bine primita inaintea Domnului, trebuie sa trezeasca un duh de pocainta, o cercetare divina in inimile noastre, sa aduca har in apropierea noastra de Domnul si in dezlipirea de lucrurile de afara.

Ps.118.19- Deschideti-mi portile neprihanirii, ca sa intru si sa laud pe Domnul.

Cantarea trebuie sa ne introduca intr-o lume a neprihanirii, intr-un domeniu spiritual in care Domnul este totul, nu sa starnesca firea si poftele ei.

Dosarele işi fac loc în toate sferele vieţii noastre. Dacă trebuie să depui undeva o cerere iţi trebuie un dosar. Dacă ceri un dosar într-o librărie, vei fi intrebat de care dosar doreşti. Există multe tipuri de dosare în librărie şi probabil la fel de multe tipuri de dosare în viaţa noastră cotidiană. Nimeni nu işi doreşte să aibă un dosar penal şi totuşi sunt unii oameni care au chiar mai multe dosare de urmărire penală. Astăzi copiii de trei ani („La mulţi Ani!”, că e ziua lor) trebuie să treacă printr-un concurs de dosare ca să poată beneficia de programul prelungit al unei grădiniţe de stat. Am auzit chiar o predică la biserică în care se spunea că Dumnezeu ar veni la sfârşit cu dosarul fiecăruia în parte şi va scoate de acolo tot ceea ce fiecare dintre noi a pus în acel dosar de-a lungul anilor.

De orice tip ar fi dosarele noastre cotidiene se pare că ele îşi dau concursul spre a scoate vinovat sau nu, admis sau respins, mantuit sau osândit, pe fiecare individ în parte. Alb sau negru. Viaţă sau moarte. Cel puţin o similitudine remarc între dosarele de mai sus. Una reală din punct de vedere teologic şi de aceea foarte scumpă sufletului meu. Părinţii pun în dosarele copiilor lor documentele necesare pe care comisia examinatoare le verifică stabilind un clasament. Dacă sunt 30 de locuri la grupa mică şi sunt 40 de cereri, înseamnă că 10 copii nu vor putea să facă parte din acea grupă. Pentru că dosarele primilor 30 de copii sunt mai bune decât dosarele celorlalţi 10. Reuşita copilului de 3 ani depinde de cât de serios este ceea ce părinţii pun în dosar, depinde de calitatea lor de părinţi. Depinde în fond de cât de mult au investit ei în acel copil. Conform pasajului menţionat în titlu, noi adăugăm în acel dosar, de pe masa lui Dumnezeu, tot atât de mult cât pune un copil de trei ani în dosarul prezentat de părinţii lui comisiei de examinare. Şi dacă pe ceea ce punem noi acolo ne bazăm, atunci la fel de mântuiţi suntem cum acel copil va avea succes.

Similitudinea despre care spuneam constă în faptul că Tatăl a plănuit în Sine Însuşi mântuirea omului, l-a dat pe Fiul Său ca prin credinţa noastră în lucrarea Lui să fim transformaţi şi admişi. Mântuiţi şi recuperaţi. Absolviţi şi încununaţi. Toate faptele mele bune nu vor cântări mai mult de un gram de neprihănire. Insuficient pentru a îndupleca infinita neprihănire a Lui Dumnezeu. Dosarul meu are valoare pentru că numele meu este scris pe el cu sângele Lui Isus! Şi sunt declarat admis pentru credinţa pe care o am în El! Şi concursul acesta este câştigat de Tatăl din ceruri care A ŞTIUT CUM SĂ ÎNTOCMEASCĂ DOSARUL!!! O, da, faptele pe care le fac astăzi trebuie să fie fapte bune nu pentru că ele îmi asigură premiul ci pentru că ele Îl onorează pe Acela care m-a mântuit chiar înainte ca eu să mă înscriu la concurs. Chiar înainte ca eu să ştiu că ar fi vreo examinare. Dosarele pe care le întocmeşte Dumnezeu câştigă concursul! Şi cei care câştigă sunt toţi pe primul loc. Acel loc este lângă Domnul! AMIN