Rugaciunea

"Cel ce a sadit urechea, s-ar putea sa n-auda?...Domnul cunoaste gandurile omului: stie ca sunt desarte."
(Psalmul 94:9,11)






Pentru multi, rugaciunea se rastrange la rostirea unor versete invatate pe de rost. A ne ruga inseamna a ne adresa lui Dumnezeu, asa cum se adreseaza un copil tatalui sau. Milioane de oameni de pe pamant se pot adresa Domnului in acelasi timp, pentru ca nici un gand omenesc nu este ascuns Lui. Mai multi psalmi ai lui David confirma aceasta. "De departe imi patrunzi gandul. Caci nu-mi ajunge cuvantul pe limba, si Tu, Doamne, il si cunosti in totul."(Psalm 139:2,4; a se vedea si Psalm 33:13,14)

A ne ruga inseamna a-i spune lui Dumnezeu nevoile si grijile noastre, dar inseamna si a-i multumi, inseamna a fi siguri ca El ne asculta si ne va raspunde, conform cunostintei Sale desavarsite, cu ceea ce este bun pentru noi. Dumnezeu ne vorbeste prin Cuvantul Sau, Biblia, dar El doreste ca si noi sa-i vorbim prin rugaciune. Dumnezeu este dragoste, si de aceea ne asculta.

Talharul de pe cruce si-a indreptat rugaciunea spre Isus: "Adu-ti aminte de mine, cand vei veni in imparatia Ta!" Domnul i-a rapuns: "Astazi vei fi cu Mine in rai!" (Luca 23:42,43) Aceasta rugaciune a fost salvarea sa.

Si astazi, daca cineva striga la Domnul dupa salvare, nu va ramane fara raspuns.