INCREDEREA ( I )

Ii poti depista in orice grup. Ei au acel "ceva" care ii pune deoparte. Ce anume? Simtul directiei; siguranta ca stiu incotro se indreapta! Priceperea si competenta! Sinceritatea! Reusitele lor din trecut! Abilitatea lor de a te privi in ochi si de a folosi limbajul trupului! Intr-un cuvant, increderea!


Pavel o avea. Asculta: "Stiu sa traiesc smerit, si stiu sa traiesc in belsug. In totul si pretutindeni m-am deprins sa fiu satul si flamand, sa fiu in belsug si sa fiu in lipsa. Pot totul in Hristos, care ma intareste" [Filipeni 4:12-13]. Aceste versete nu pot fi separate fiindca exista o relatie categorica intre experimentarea coborasurilor vietii si bucuria suisurilor ei. Pavel se odihneste in siguranta ca taria lui vine doar de la Hristos. Faptul ca stia lucrul acesta i-a dat capacitatea de a se descurca in orice imprejurare cu care se confrunta!

Increderea inseamna sa accepti situatia prezenta, indiferent de obstacolul cu care te confrunti, indiferent de restrictiile vietii, indiferent de ceea ce ti-a distrus visele, indiferent de factorii care incearca sa te doboare; admitand ca nu-ti place, dar nespunand niciodata: "Nu pot face fata". Imediat ce spui "nu pot face fata", a) contrazici promisiunile lui Dumnezeu; b) nu te hranesti din resursele pe care El ti le-a dat deja.

Increderea inseamna sa ai capacitatea de a sta in picioare in fata oricarei incercari deoarece Hristos ti-a pus la dispozitie puterea Lui!