Perspective de furtuna
În aceste vremuri tulburi care-aduc îngrijorare,
Să fim gata să ne strângem sus pe Puntea de salvare.
Să lăsăm ambiţii, mofturi care sunt incompetente,
Cu puterea ce ne-ar strânge peste mări şi continente.
Timpul este pe sfârşite; intre fraţi nu-i loc de ceartă,
Printre cei ce au orgolii şi-o credinţă slabă, moartă.
Orologiul de sfârşit ticăie şi bate tare,
Anunţând că vine-n tropot, foamea către noi…călare.
Ne parvin atâtea veşti ce-ngrozesc ca din Şeol,
Ce ne-ar duce-ntr-un colaps printr-o lipsă de petrol.
Este timpul de pe urmă făr-a fi un pesimist,
Când în fruntea multor ţări va ajunge Anticrist.
Să slujim ca şi leviţii cu mai multă dăruire,
Chiar de-aci pe-acest pământ n-avem loc de moştenire.
Noi avem acolo-n slavă o comoară pregătită,
Dacă inima ni-e gata în Isus împodobită.
Timpul e nepotrivit să mai stăm în aţipire,
Când prin toate Duhul spune, să fim gata de Răpire.
Dragă frate, scumpă soră îţi doresc să ai în piept,
O credinţă care strigă:”Vino, Doamne, căci Te-aştept.”
Să fim gata să ne strângem sus pe Puntea de salvare.
Să lăsăm ambiţii, mofturi care sunt incompetente,
Cu puterea ce ne-ar strânge peste mări şi continente.
Timpul este pe sfârşite; intre fraţi nu-i loc de ceartă,
Printre cei ce au orgolii şi-o credinţă slabă, moartă.
Orologiul de sfârşit ticăie şi bate tare,
Anunţând că vine-n tropot, foamea către noi…călare.
Ne parvin atâtea veşti ce-ngrozesc ca din Şeol,
Ce ne-ar duce-ntr-un colaps printr-o lipsă de petrol.
Este timpul de pe urmă făr-a fi un pesimist,
Când în fruntea multor ţări va ajunge Anticrist.
Să slujim ca şi leviţii cu mai multă dăruire,
Chiar de-aci pe-acest pământ n-avem loc de moştenire.
Noi avem acolo-n slavă o comoară pregătită,
Dacă inima ni-e gata în Isus împodobită.
Timpul e nepotrivit să mai stăm în aţipire,
Când prin toate Duhul spune, să fim gata de Răpire.
Dragă frate, scumpă soră îţi doresc să ai în piept,
O credinţă care strigă:”Vino, Doamne, căci Te-aştept.”
de Gheorghe Barbu
0 Comentarii:
Trimiteți un comentariu