Cand ziduri mari ...
![](https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEilc-KubXxAoO4yfgMuLa7peEctJH8Xw6YcJPX44fjFsZ7FFBvWLjYp5IxkV3av6UI2NtWZUpFOtlx6Mm_uqnCraqiYU4oXAM2BqlsoZL9JhYfbwWbHd9HJv3u0M-vypdn7zz5bMK8SyIAp/s320/fionamelady-endacasey.jpg)
Cand ziduri mari de ura-n cale se ridica;
Si munti cu-nfricosate neguri stau in drum,
Ce-as face, O Isuse Doamne, fara Tine,
Cand la rascruci faclia mi se stinge scrum?
Cand sufletul mi-e prins de frica si-ndoiala,
Si tulburat privesc in praf Cheritul sec,
Ce-as face fara Tine, eu, hoinar in lume,
Cand spre Sarepta din Sidon imi spui sa plec?
Cand volbura ispitei din vartej in cale,
Si-n jur se-aduna oaste crunta de dusmani,
Ce-as face singur, Doamne, far-a Ta putere,
Cand drumurile toate duc in Ghetimani?
Cand din Betania prieteniei scumpe,
N-a mai ramas decat jaratec fumegand,
Ce-as fi, de n-ai fi Tu, cu grai atotputernic,
O Doamne, sa ma chemi la Tine din mormant?
Ce-as fi facut, Isuse-n clipele prea grele?
Si oare-n bucurii, ma-ntreb, ce-as fi facut?
Nu vreau sa pot sa ma despart de Tine, Doamne,
Dar nu un ceas, nu vesnicii, nici un minut!
de Valentin Popovici
0 Comentarii:
Trimiteți un comentariu