Rezistent la respingere
3/14/2009 02:08:00 p.m. Posted by Andrey
"Vedeţi ce dragoste ne-a arătat Tatăl, să ne numim copii ai lui Dumnezeu! Şi suntem" (1 Ioan 3:1)
Te-ai întrebat vreodată cum de oamenii te consideră o persoană agreabilă? Pentru mulţi dintre noi această întrebare devine o chestiune care ne împlineşte. Teama de respingere este atât de intensă încât ne protejăm în mai multe moduri:
- jurând ca nu vom lăsa pe nimeni să se apropie de noi pentru a ne răni din nou. În teorie sună bine, dar izolându-ne de ceilalţi ne închidem în noi inşine şi toate relaţiile noastre suferă;
- afisând masca unei "feţe smechere". Sunt dur! N-am nevoie de nimeni. În consecinţă nimeni nu-ţi îndeplineşte nevoile.
- respingându-i pe ceilalţi. Când ne simţim respinşi ne imaginăm că suntem atacaţi chiar şi când nu suntem. Aşa că ne înarmăm cu mânuşile de box şi ieşim la interval.
- încercând să cumpărăm protecţie faţă de respingere făcându-le oamenilor anumite favoruri. Sau împăcându-ne cu relaţiile abuzive findcă ne gândim că este ceea ce merităm şi ca este ultima noastră şansa în dragoste;
- practicând perfecţionismul. Renunţă la aşa ceva! Dumnezeu te iubeşte deja necondiţionat, iar standardele umane variază atât de mult că nu vei reuşi să faci pe toată lumea mulţumită oricât de mult încerci.
Atâta vreme cât continui să ai un simţ scăzut al propriei tale valori, vei continua să atragi pe cine nu trebuie. Aşa că ascultă: "Vedeţi ce dragoste ne-a arătat Tatăl, să ne numim copii ai lui Dumnezeu! Şi suntem". Şi "acum suntem copii ai lui Dumnezeu. Şi ce vom fi, nu s-a arătat încă. Dar ştim că atunci când se va arăta El, vom fi ca El" (1 Ioan 3:2). Dacă părerea ta despre tine vine din orice altă parte decât a lui Dumnezeu, vei fi mereu vulnerabil. Criticile te vor micşora; încercările şi eşecurile te vor împiedica să te ridici din nou. Iar cel mai rău, nu vei descoperi niciodată şi nu vei fi descoperit drept acea persoană unică şi minunată creată de Dumnezeu.
0 Comentarii:
Trimiteți un comentariu