Scrisoare catre Domnul Isus
Draga Doamne Isuse,
Imi aduc aminte de vremea cand l-a inceput aveam obiceiul sa ne intalnim, sa stau la picioarele Tale si sa asez pe o hartie cuvintele care-mi clocoteau in inima, dorul care ma ardea dupa tine si pe care nu aveam cui sa-l spun. Era asa de bine, iar azi mi-am amintit ca Tu spui copiilor tai care stau departe de Tine sa se intoarca la dragostea dintai cat inca nu e prea tarziu.
M-am hoatarat in inima mea sa-ti scriu din nou, e adevarat ca a trecut ceva vreme, dar vin cu acelasi dor ca la inceput si in scrisoarea aceasta vreau sa-mi vars inima inaintea Ta spunandu-Ti ca Tu esti cel mai pretios din tot universul acesta.
Imi doresc sa ma indragostesc din nou de tine, ca la inceput, sa plang dupa Tine. Nu ca nu te-as iubi, dar nu mai arde in inima mea acel foc de dragoste, vad cum e doar o flacara mica care palpaie gata sa se stinga si stiu ca daca Te chem, Tu cand vei primi aceasta scrisoare vei trimite acele limbi de foc in inima mea care sa aprinda focul in toata fiinta mea.
Doamne Isuse, iti scriu cu lacrimi de dor dupa Tine, a trecut asa de multa vreme si Tu inca nu ai venit dupa mine. Tu stii ca nimic din lumea asta nu ma implineste, am cautat in stanga, am alergat in dreapta dupa implinire sufleteasca in lumea asta, dar nimic nu-mi aduce implinire.
Ma simt gol, iar casa in care locuiesc imi e asa de straina, cei care mai inconjoara, macar ca au ganduri bune si se poarta frumos cu mine, parca ar fi niste straini, iar inima din mine striga dupa adevarata casa de sus ca o pasare inchisa intr-o colivie care-si doreste cerul.
Ma uit in scrisoarea care mi-ai lasat-o dupa ce ai plecat, o citesc si dorul ma cuprinde mai tare dupa Tine. Te vad cum erai cu ucenicii tai, inconjurat de multime, Tu esti cel mai frumos dintre oameni, si multi din jurul Tau nu vedeau in Tine decat fiul tamplarului, dar Tu pentru mine erai si esti viata care ma face sa exist.
Doamne Isuse, oare mai este mult pana vei veni?
Umblu prin praful lumii acesteia si ma simt tare obosit, simt cum ingrijoararea, indoiala si nepasarea ca niste tentacole cauta sa ma prinda si sa ma sufoce, aducand deasupra mintii mele intuneric.
Iti marturisesc aceste lucruri pentru ca nu vreau sa fiu prins in mreaja lor, stiu ca Tu esti langa mine atunci cand te chem in disperarea mea. Iti multumesc ca mi-ai deschis ochii sa vad, sa inteleg ca toate lucrurile prin care trec, Tu le-ai hotarat in cer si ca nu sunt pentru nimicirea mea, ci le-ai trimis peste mine ca binecuvantari.
Domnul meu, inima mea este in mana Ta si stiu ca ea va bate cat ai hotarat Tu, dar as dori ca sa bata numai pentru Tine si nu pentru lucrurile trecatoarea a acestei lumi.
Totusi, stii ce ma face sa mai trag nadejde?
Abia astept ziua care mi-ai promis-o, ziua cand voi fi cu Tine in vesnicie, ziua cand ma vei lua de mana si-mi vei arata toata frumusetea cerului, strazile de aur pe care vom colinda, florile care vor canta inaintea noastra, ingerii care ne vor intampina in sunet de trambita si sfintii care vor slavi pe Tatal Ceresc.
Cand privesc frumusetile pregatite pentru mine si copiii Tai si apoi privesc la acest pamant pe care calatoresc, desi e soare afara, imi pare asa de intuneric si zic cand se va face lumina.
Iti scriu Preaiubitul sufletului meu, asteptand sa trimiti peste mine vantul Tau sfant care sa-mi racoreasca inima de arsita lumii. Ma uit in jurul meu si parca totul e artificial,imi dau seama ca nimic din lumea asta nu are gust, dupa ce am gustat din dulceata Ta si am vazut ce bun esti Tu.
Stiu ca in timp ce sriu aceste randuri, Tu deja le cunosti, pentru ca pana sa-mi iasa cuvantul pe gura,Tu, deja il stii, de aceea si scrisoarea mea catre Tine e cunoscuta mai dinainte, dar ce bine ma simt cand astern aceste ganduri, e ca si cum inima mea ar vorbi inimii Tale, e ca si cum ar curge untdelemnul pe rana si aduce vindecare.
Domnul meu, stiu ca mai sunt si alti copii ai Tai care-ti trimit scrisori, unii iti scriu de pe un pat al suferintii, altii din inchisori, iar eu iti scriu fiind si sanatos si liber, te rog sa ma ierti ca te-am facut sa astepti scrisoarea mea. Stiu ca te bucuri acum cand citesti aceste randuri si vad cum dragostea Ta pentru mine face sa curga din ochii tai cei blanzi doua lacrimi pe obrazul Tau curat.
Iti multumesc ca ai avut rabdare cu mine, atunci cand am fost nepasator, lenes sau neroditor, iti multumesc ca nu m-ai lepadat de la fata Ta si nu-ai luat Duhul Sfant de la mine, mi-ai dat din nou bucuria mantuirii si a intoarcerii la dragostea dintai.
Iti multumesc ca in clipele cele mai grele, cand m-am clatinat, Tu ai fost langa mine si mi-ai spus ca ma iubesti si ca nu m-ai parasit, dar ca aurul trebuie curatit prin foc ca sa-ti poti vedea chipul in el.
Iti multumesc ca mi-ai dat mai multa paine decat cei care sunt in Africa sau India si care nu mananca decat poate o data pe zi, iar Tu ai revarsat peste mine belsug de paine.
Te iubesc Doamne Isuse ca tu-mi vei da puterea sa-ti dovedesc iubirea mea prin fapta, iar la incheierea acestei scrisori as dori ca viata mea s-o faci sa fie o scrisoare scrisa de mana Ta si sa poata fi citita de toti oamenii.
Astept sa vina ziua revederii noastre, dar pana atunci tine-ma credincios, cu haina alba, fara pata, cu candela aprinsa si cu untdelemn in vas de rezerva.
Cu dragoste sfanta,
Al tau copil de pe Pamant
Imi aduc aminte de vremea cand l-a inceput aveam obiceiul sa ne intalnim, sa stau la picioarele Tale si sa asez pe o hartie cuvintele care-mi clocoteau in inima, dorul care ma ardea dupa tine si pe care nu aveam cui sa-l spun. Era asa de bine, iar azi mi-am amintit ca Tu spui copiilor tai care stau departe de Tine sa se intoarca la dragostea dintai cat inca nu e prea tarziu.
M-am hoatarat in inima mea sa-ti scriu din nou, e adevarat ca a trecut ceva vreme, dar vin cu acelasi dor ca la inceput si in scrisoarea aceasta vreau sa-mi vars inima inaintea Ta spunandu-Ti ca Tu esti cel mai pretios din tot universul acesta.
Imi doresc sa ma indragostesc din nou de tine, ca la inceput, sa plang dupa Tine. Nu ca nu te-as iubi, dar nu mai arde in inima mea acel foc de dragoste, vad cum e doar o flacara mica care palpaie gata sa se stinga si stiu ca daca Te chem, Tu cand vei primi aceasta scrisoare vei trimite acele limbi de foc in inima mea care sa aprinda focul in toata fiinta mea.
Doamne Isuse, iti scriu cu lacrimi de dor dupa Tine, a trecut asa de multa vreme si Tu inca nu ai venit dupa mine. Tu stii ca nimic din lumea asta nu ma implineste, am cautat in stanga, am alergat in dreapta dupa implinire sufleteasca in lumea asta, dar nimic nu-mi aduce implinire.
Ma simt gol, iar casa in care locuiesc imi e asa de straina, cei care mai inconjoara, macar ca au ganduri bune si se poarta frumos cu mine, parca ar fi niste straini, iar inima din mine striga dupa adevarata casa de sus ca o pasare inchisa intr-o colivie care-si doreste cerul.
Ma uit in scrisoarea care mi-ai lasat-o dupa ce ai plecat, o citesc si dorul ma cuprinde mai tare dupa Tine. Te vad cum erai cu ucenicii tai, inconjurat de multime, Tu esti cel mai frumos dintre oameni, si multi din jurul Tau nu vedeau in Tine decat fiul tamplarului, dar Tu pentru mine erai si esti viata care ma face sa exist.
Doamne Isuse, oare mai este mult pana vei veni?
Umblu prin praful lumii acesteia si ma simt tare obosit, simt cum ingrijoararea, indoiala si nepasarea ca niste tentacole cauta sa ma prinda si sa ma sufoce, aducand deasupra mintii mele intuneric.
Iti marturisesc aceste lucruri pentru ca nu vreau sa fiu prins in mreaja lor, stiu ca Tu esti langa mine atunci cand te chem in disperarea mea. Iti multumesc ca mi-ai deschis ochii sa vad, sa inteleg ca toate lucrurile prin care trec, Tu le-ai hotarat in cer si ca nu sunt pentru nimicirea mea, ci le-ai trimis peste mine ca binecuvantari.
Domnul meu, inima mea este in mana Ta si stiu ca ea va bate cat ai hotarat Tu, dar as dori ca sa bata numai pentru Tine si nu pentru lucrurile trecatoarea a acestei lumi.
Totusi, stii ce ma face sa mai trag nadejde?
Abia astept ziua care mi-ai promis-o, ziua cand voi fi cu Tine in vesnicie, ziua cand ma vei lua de mana si-mi vei arata toata frumusetea cerului, strazile de aur pe care vom colinda, florile care vor canta inaintea noastra, ingerii care ne vor intampina in sunet de trambita si sfintii care vor slavi pe Tatal Ceresc.
Cand privesc frumusetile pregatite pentru mine si copiii Tai si apoi privesc la acest pamant pe care calatoresc, desi e soare afara, imi pare asa de intuneric si zic cand se va face lumina.
Iti scriu Preaiubitul sufletului meu, asteptand sa trimiti peste mine vantul Tau sfant care sa-mi racoreasca inima de arsita lumii. Ma uit in jurul meu si parca totul e artificial,imi dau seama ca nimic din lumea asta nu are gust, dupa ce am gustat din dulceata Ta si am vazut ce bun esti Tu.
Stiu ca in timp ce sriu aceste randuri, Tu deja le cunosti, pentru ca pana sa-mi iasa cuvantul pe gura,Tu, deja il stii, de aceea si scrisoarea mea catre Tine e cunoscuta mai dinainte, dar ce bine ma simt cand astern aceste ganduri, e ca si cum inima mea ar vorbi inimii Tale, e ca si cum ar curge untdelemnul pe rana si aduce vindecare.
Domnul meu, stiu ca mai sunt si alti copii ai Tai care-ti trimit scrisori, unii iti scriu de pe un pat al suferintii, altii din inchisori, iar eu iti scriu fiind si sanatos si liber, te rog sa ma ierti ca te-am facut sa astepti scrisoarea mea. Stiu ca te bucuri acum cand citesti aceste randuri si vad cum dragostea Ta pentru mine face sa curga din ochii tai cei blanzi doua lacrimi pe obrazul Tau curat.
Iti multumesc ca ai avut rabdare cu mine, atunci cand am fost nepasator, lenes sau neroditor, iti multumesc ca nu m-ai lepadat de la fata Ta si nu-ai luat Duhul Sfant de la mine, mi-ai dat din nou bucuria mantuirii si a intoarcerii la dragostea dintai.
Iti multumesc ca in clipele cele mai grele, cand m-am clatinat, Tu ai fost langa mine si mi-ai spus ca ma iubesti si ca nu m-ai parasit, dar ca aurul trebuie curatit prin foc ca sa-ti poti vedea chipul in el.
Iti multumesc ca mi-ai dat mai multa paine decat cei care sunt in Africa sau India si care nu mananca decat poate o data pe zi, iar Tu ai revarsat peste mine belsug de paine.
Te iubesc Doamne Isuse ca tu-mi vei da puterea sa-ti dovedesc iubirea mea prin fapta, iar la incheierea acestei scrisori as dori ca viata mea s-o faci sa fie o scrisoare scrisa de mana Ta si sa poata fi citita de toti oamenii.
Astept sa vina ziua revederii noastre, dar pana atunci tine-ma credincios, cu haina alba, fara pata, cu candela aprinsa si cu untdelemn in vas de rezerva.
Cu dragoste sfanta,
Al tau copil de pe Pamant
31 mai 2009 la 21:38
Multumesc Cristian pentru scrisoarea ta izvorata dintr-o inima sincera si doritoare dupa Domnul. Atat de mult mi-au placut cuvintele tale, ma regasesc in ceea ce scrii aici, inima mea simte la fel si pot spune si eu ca inima mea a rostit aceste cuvinte catre inima lui Dumnezeu. Multumim Doamne ca Tu ne doresti si astepti sa-ti scriem din nou, dintr-o inima deschisa inaintea Ta, si asculti cu aceeasi rabdare, bunavointa si dragoste ca intaia oara. Multumim Doamne pentru harul asta!
31 mai 2009 la 21:46
frumoasa scrisoare...be blessed
1 iunie 2009 la 20:02
Esta carta es muy bella -la he leido con el traductor de Google- Te agradezco por compartirla. Un afectuoso saludo desde Buenos Aires, Argentina. Paz y Bien. Ricardo
30 august 2009 la 21:12
Frumoasa scrisoare ai scris ca si alti si eu ma regasesc in ea,Domnul sa te binecuvanteze.Amin!
7 octombrie 2009 la 09:14
Dacă e compatibilă cu Duhul Sfânt şi nu a fost scrisă de dragul aprecierilor. Confesiunea adresată Domnului solicită intimitate asistată de graţia divină. Scrisoarea dvs. aş cataloga-o drept o meditaţie sau o predică să slujească drept model pentru noi. Ca meditaţie şi predică îi acord atributul (gradul de comparaţie) excelentă.
Iosif