"Vorbeşte, căci robul Tău ascultă"...
1 Samuel, 3;10 Domnul a venit, S-a înfăţişat şi l-a chemat ca şi în celelalte dăţi: "Samuele, Samuele!" Şi Samuel a răspuns: "Vorbeşte, căci robul Tău ascultă".
Suntem suficient de sensibili să plângem când auzim o melodie ce ne atinge inima, un film care ne impresionează sau citim o carte.
Ne rămân în minte cuvintele, refrenul unei melodii, povestea unui film, dar foarte rar ne amintim peste zi cuvintele unui verset.
Ne acordăm urechea pentru orice altceva, decât pentru Cuvântul lui Dumnezeu. Nu mai avem lacrimi când citim Cuvântul lui Dumnezeu. Nu mai recunoaştem vocea Tatălui, atunci când doreşte să ne vorbească, pentru că ne lăsăm prinşi în cu totul alte activităţi.
Dacă, Dumnezeu te-ar chema pe nume, aşa cum a făcut cu Samuel, ai putea răspunde "Vorbeşte, căci robul Tău ascultă"?
Ne rămân în minte cuvintele, refrenul unei melodii, povestea unui film, dar foarte rar ne amintim peste zi cuvintele unui verset.
Ne acordăm urechea pentru orice altceva, decât pentru Cuvântul lui Dumnezeu. Nu mai avem lacrimi când citim Cuvântul lui Dumnezeu. Nu mai recunoaştem vocea Tatălui, atunci când doreşte să ne vorbească, pentru că ne lăsăm prinşi în cu totul alte activităţi.
Dacă, Dumnezeu te-ar chema pe nume, aşa cum a făcut cu Samuel, ai putea răspunde "Vorbeşte, căci robul Tău ascultă"?
0 Comentarii:
Trimiteți un comentariu