Scapă-ţi viaţa; să nu te uiţi înapoi

Geneza 19:17 După ce i-au scos afară, unul din ei a zis: "Scapă-ţi viaţa; să nu te uiţi înapoi, şi să nu te opreşti în vreun loc din Câmpie: scapă la munte, ca să nu pieri."


Această întâmplare, cu Lot și familia lui, mi se pare cea mai dramatică din tot ce e scris pe paginile Sfintei Scripturi.
Familia lui Lot, are șansa de a fi vizitată de îngeri, de a vorbi cu ei. Îngerii îi informează despre planul lui Dumnezeu de a nimici cetatea în care locuiau.
Știau din sursă sigură că Dumnezeu își duce planul l-a îndeplinire și totuși Lot nu reușește să-și salveze întreaga familie. Pierde o parte din familie atunci când nu se poate face înțeles de gineri, nu-l iau în serios și nu vor să părăsească cetatea.
14;Lot a ieşit, şi a vorbit cu ginerii săi, care luaseră pe fetele lui: "Sculaţi-vă", a zis el, "ieşiţi din locul acesta; căci Domnul are să nimicească cetatea." Dar ginerii lui credeau că glumeşte.
Ultima partea versetului 14, mi se pare dureroasă ”Dar ginerii lui credeau că glumeşte” și mă face să mă întreb ce fel de om era Lot. Cum a putut trece în fața ginerilor lui, ca un om pus pe glume. De ce ginerii lui, nu știau că Lot are un Dumnezeu adevărat, care atunci când promite ceva se ține de cuvânt. Nu cumva Lot nu a reușit să vorbească în cetatea în care locuia, familiei lui, despre Dumnezeu, pentru că avea alte preocupări?
Oare nevasta lui Lot, de ce nu a ascultat, pentru că mesajul a fost clar din partea îngerului ”Scapă-ţi viaţa; să nu te uiţi înapoi”.
Cum a putut o femeie care a auzit un mesaj clar, să nu asculte?
Privind la această drama din viața acestei familii, mă întreb; oare noi ce facem să ne salvăm familiile, viața?
Ce mesaj transmitem familiei noastre, ce facem ca ziua aceea în care Domnul va veni să ne găsească pregătiți și să fim salvați împreună cu familia?