Credinta ieslei nu este indeajuns ...

Domnul Isus nu ar fi putut face nimic pentru omenire daca ar fi ramas doar un prunc. Credinta ieslei nu este indeajuns. Noi trebuie sa avem credinta crucii, credinta invierii si ceva mai bun decat acestea trebuie sa avem credinta Rusaliilor. Noi trebuie sa implinim cuvintele Apostolului Pavel: "Hristos in voi, nadejdea Slavei." Noi trebuie sa vedem credinta noastra raspandindu-se continuu ca la ziua Cincizecimii. Umplerea cu Duhul Sfant nu trebuie sa se sfarseasca doar in camera de sus din Ierusalim. Acolo a fost doar inceputul.

Haideti sa rezolvam problema aceasta. La acest craciun sa nu-L tinem pe Domnul Isus in grajdul vitelor pana la urmatorul craciun. Sa-L scoatem afara din iesle, afara la cei alungati, la cei dezmosteniti, la cei in nevoie, la cei pe care El ii iubeste. Domnul Isus este satisfacut numai atunci cand este mutat din grajdul vitelor in camera de zi din viata omului.

Sa ne amintim de acest craciun de cata dragoste a pus Dumnezeu in darul Sau cel minunat oferit lumii prin persoana Fiului Sau.

La craciun cand daruim daruri prietenilor nostri cu scopul de-a primi ceva in schimb; noi nu aducem daruri Domnului Isus in acest mod. Daca insa daruim daruri de dragoste la cei saraci si in nevoie, noi oferim cu adevarat daruri Domnului Isus, Darul cel mai de pret a lui Dumnezeu catre omenire.

Rugaciune: Doamne Isuse, vino in inima mea si ocupa locul ce ti se cuvine pe tronul vietii mele. Invata-ma sa te slujesc cu credinciosie, cu bucurie si multumire, astazi si in veci. Te rog aceasta in Numele Sfant al Domnului Isus. Amin!