Un altfel de Craciun

Oare cum ar putea fi un Crăciun altfel decât plin de bucate alese, de instalaţii, daruri, colinde? Toate aceste lucruri dau într-adevăr un oarecare farmec Crăciunului, îi sporesc frumuseţea, dar nu îi reflectă câtuşi de puţin esenţa, adevărata semnificaţie.



Deşi mă fascinează această atmosferă, uneori parcă m-aş lipsi fără regrete de tot acest farmec şi m-aş întoarce în timp să trăiesc alături de păstori, fără fast, dar cu imensă bucurie, naşterea Mântuitorului meu.

Personal mi-e greu să asociez naşterea Domnului cu o zi calendaristică. În inima mea, Isus nu s-a născut în 25 decembrie. S-a născut într-o altă zi, zi care mi-a adus pace, bucurie, speranţă şi toate aceste lucruri nu vin o dată cu Crăciunul şi nu trec o dată cu el. Încerc să celebrez zilnic naşterea şi învierea Lui. Vreau să trăiesc zilnic Crăciunul. Sunt zile în care trăiesc şi mă bucur de naşterea Mântuitorului mai mult decât o fac în ziua de 25 decembrie. Totuşi ziua de Crăciun este o zi specială pentru majoritatea oamenilor – atât pentru cei care-L sărbătoresc zilnic cât şi pentru cei pentru care Isus s-a născut într-o iesle şi din păcate a rămas tot acolo.

Cum I-ar plăcea Mântuitorului să fie sărbătorit? Oare de ce a fost trimis Ioan să întoarcă inimile părinţilor spre copii? Poate că tocmai în această întoarcere, a noastră spre Dumnezeu, a părinţilor spre copii şi a copiilor spre părinţi stă adevăratul farmec al Crăciunului.

Chiar dacă unii dintre noi Îl celebrează zilnic, cei mai mulţi nu reuşim să o facem împreună cu familia decât la Crăciun. Crăciunul ne aduce împreună, ne dă răgazul de a medita şi de a ne bucura împreună de El. Ce farmec ar avea cadourile dacă nu le dăruim cu toată inima celor pe care Dumnezeu i-a pus lângă noi; ce folos de toată truda pentru bucatele alese dacă nu stai la masă cu cei pe care îi iubeşti şi ce sens au colindele dacă nu Îl cântă pe El?

Nu văd sensul unui Crăciun fără bucurie, pace, dragoste. Cum putem spune că Îl sărbătorim pe Hristos care este Domnul păcii atâta timp cât nu ne putem privi părinţii în ochi sau nu ne putem îmbrăţişa cu dragoste copilul? Nu poţi sărbători Pacea cât timp eşti încă în război. Oare întâmplător la naşterea Lui, oastea cerească s-a unit cu îngerii lăudând pe Dumnezeu şi spunând: „Pace pe pământ între oamenii plăcuţi Lui”?

Isus s-a născut să ne împace cu Dumnezeu şi unii cu altii. Dacă pentru asta s-a născut, dacă pentru asta a lăsat cerul, ce altceva şi-ar putea dori de la noi? O relaţie profundă cu Dumnezeu şi dragoste faţă de semeni ar umple inima Mântuitorului nostru de bucurie mai mult decât orice altă colindă, decor, atmosferă.

Un altfel de Crăciun? Să fie un Crăciun care nu lasă loc certurilor, dezbinărilor, relaţiilor rupte. Un Crăciun care să ne găsească în familie, iertând, dăruind, iubind. Aşa să ne găsească Crăciunul şi aşa să ne găsească fiecare zi. Fie ca naşterea Domnului nostru să vă umple zilnic de dragoste, bucurie, pace şi să aducă în inimile voastre o veşnică sărbătoare. Pace vouă, oameni plăcuţi Lui!