Dezamagire divina
"Cum se indura un tata de copii lui, asa se indura Domnul de cei ce se tem de El. Caci El stie din ce suntem facuti; Isi aduce aminte ca suntem tarana"
Cand aveam 15 ani, familia mea s-a mutat din Arkansas in Texas. In ziua mutarii, cativa prieteni m-au invitat la un pranz de adio. Parintii mei au refuzat sa ma lase sa plec. Am plans pana nu am mai putut. Am fost asa de suparata ca nu am scos o vorba pana in Texas.
Parintii mei stiau ca nu puteam intelege hotararea lor si nu m-au pedepsit. Am fost suparata, dar nu lipsita de respect. Biblia ne invata ca lipsa de respect este intotdeauna pacat, dar supararea nu este. Ceea ce facem cu supararea determina efectele ei.
Am aflat ziua urmatoare ca prietenii mei au avut un accident la cateva minute dupa ce au parasit restaurantul. Doi au fost omorati, inclusiv cea mai buna prietena a mea. Inca mi-e dor de ea si nu am inteles pe deplin implicatiile divine a celor intamplate atunci. Cand Il vom vedea pe Dumnezeu fata in fata, vom intelege atunci ce este acum necunoscut. El nu ne pedepseste fara mila, nici chiar atunci cand suntem suparati, pentru ca nu cunoastem ce nu putem cunoaste.
Daca parintii mei au cunoscut diferenta dintre lipsa de respect, care trebuie pedepsita, si o lipsa de intelegere legitima insotita de suparare, cu cat mai mult Tatal nostru din ceruri stie care este aceasta diferenta! Daca suntem gata sa explodam, dezamagiti si suparati, trebuie sa gasim alinare. Sentimentele care nu le punem in mana sigura a lui Dumnezeu se pot transforma in descurajare si depresie. Dumnezeu este sigur. Psalmul 62:8 spune: "Popoare, in orice vreme, incredeti-va in El, varsati-va inimile inaintea Lui! Dumnezeu este adapostul nostru". In orice vreme, nu doar cand ne simtim bine si avem lucruri marete de zis.
Pentru mine, cuvintele inspirate ale psalmistului ne dau permisiunea de a ne varsa inima inaintea Lui oricand. Sa ne exprimam supararea si dezamagirea intr-un mod sanatos, astfel ca pacea si bucuria sa ne copleseasca.
Iti multumesc, Tata ceresc, pentru ca, in intelepciunea Ta infinita, actionezi intotdeauna spre binele meu. Ajuta-ma sa ma incred in Tine si sa ascult, mai ales atunci cand nu inteleg totul.
[Psalmul 103:13-14]
Cand aveam 15 ani, familia mea s-a mutat din Arkansas in Texas. In ziua mutarii, cativa prieteni m-au invitat la un pranz de adio. Parintii mei au refuzat sa ma lase sa plec. Am plans pana nu am mai putut. Am fost asa de suparata ca nu am scos o vorba pana in Texas.
Parintii mei stiau ca nu puteam intelege hotararea lor si nu m-au pedepsit. Am fost suparata, dar nu lipsita de respect. Biblia ne invata ca lipsa de respect este intotdeauna pacat, dar supararea nu este. Ceea ce facem cu supararea determina efectele ei.
Am aflat ziua urmatoare ca prietenii mei au avut un accident la cateva minute dupa ce au parasit restaurantul. Doi au fost omorati, inclusiv cea mai buna prietena a mea. Inca mi-e dor de ea si nu am inteles pe deplin implicatiile divine a celor intamplate atunci. Cand Il vom vedea pe Dumnezeu fata in fata, vom intelege atunci ce este acum necunoscut. El nu ne pedepseste fara mila, nici chiar atunci cand suntem suparati, pentru ca nu cunoastem ce nu putem cunoaste.
Daca parintii mei au cunoscut diferenta dintre lipsa de respect, care trebuie pedepsita, si o lipsa de intelegere legitima insotita de suparare, cu cat mai mult Tatal nostru din ceruri stie care este aceasta diferenta! Daca suntem gata sa explodam, dezamagiti si suparati, trebuie sa gasim alinare. Sentimentele care nu le punem in mana sigura a lui Dumnezeu se pot transforma in descurajare si depresie. Dumnezeu este sigur. Psalmul 62:8 spune: "Popoare, in orice vreme, incredeti-va in El, varsati-va inimile inaintea Lui! Dumnezeu este adapostul nostru". In orice vreme, nu doar cand ne simtim bine si avem lucruri marete de zis.
Pentru mine, cuvintele inspirate ale psalmistului ne dau permisiunea de a ne varsa inima inaintea Lui oricand. Sa ne exprimam supararea si dezamagirea intr-un mod sanatos, astfel ca pacea si bucuria sa ne copleseasca.
~ Beth Moore
Iti multumesc, Tata ceresc, pentru ca, in intelepciunea Ta infinita, actionezi intotdeauna spre binele meu. Ajuta-ma sa ma incred in Tine si sa ascult, mai ales atunci cand nu inteleg totul.
0 Comentarii:
Trimiteți un comentariu